Traducerile şi interpretariatul sunt discipline relativ asemănătoare, însă ele sunt realizate rareori de către aceleaşi persoane. Diferenţa cea mai vizibilă este că interpretul redă oral cuvintele exprimate într-o limbă străină, în timp ce traducătorul lucrează cu texte scrise.

Pasiunea şi cunoştinţele solide pentru limbile străine în care sunt specializaţi, atât traducătorul, cât şi interpretul, reprezintă însuşirile esenţiale pentru cele două activităţi. Interpretul este persoana care asigură comunicarea şi traduce cuvintele vorbitorului către o audienţă în timp real sau cu o pauză între comunicări, în timp ce traducătorul adaptează şi redă într-o altă limbă un text scris într-o limbă străină, în funcţie de solicitarea primită. Trebuie să amintim că, în activitatea sa, traducătorul are nevoie de materiale de referinţă şi alte documente care să îl ajute să redea informaţia în limba solicitată. Un interpret, pe de altă parte, trebuie să fie capabil să traducă pe loc, fără a folosi dicţionare sau alte materiale. Revenind la interpretariat, această activitate se realizează la conferinţe, întâlniri şi chiar la telefon. Există două tipuri de interpretariat: consecutiv, în care vorbitorul se opreşte la anumite intervale de timp pentru ca interpretul să aibă timp pentru traducere, şi simultan, în care vorbitorul nu se opreşte pentru a-i acorda interpretului timp să traducă. În ciuda tuturor diferenţelor, atât interpretul, cât şi traducătorul trebuie să înţeleagă foarte bine subiectul, textul sau discursul pe care urmează să îl redea într-o altă limbă.

Detalii aici!

31-10-2018